CAUTARE

Dupa afectiune

PRODUSE
CATEGORII

Plante medicinale

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

PATLAGINA.

Denumiri populare: batlagina, iarba bubei, iarba de
cale, iarba grasa, iarba mare, limba boului, limba mânzului, limba oii, mama padurii, minciuna, patlanjel, patlagina. În traditia populara: frunza era folosita obisnuit pentru rani, bube, umflaturi. La rani se punea si zeama din frunze proaspete strivite. La umflaturi se faceau oblojeli cu frunzele oparite. Brânca se trata cu abureli de patlagina, dupa ce se facea mai întâi cataplasme din frunze. Se mai punea în cataplasme si bai calde la inflamatiile articulare de natura reumatismala. Zeama de patlagina se dadea copiilor contra limbricilor si oprirea udului. În Maramures, la Mara, se spalau cu fiertura “când statea sângele”. Ceaiul din frunze se lua contra tusei, tusei magaresti, raguselii, naduselii. În Vlasca se fierbea înabusit în vin alb si se lua contra tusei. Decoctul din radacini si frunze se lua contra tuberculozei. În Teleorman, se culegeau frunzele, se fierbeau în lapte dulce, apoi se strecurau, laptele se dadea bolnavului fara zahar, câte 3 cesti pe zi, iar restul se puneau calde pe piept, facându-se tratament de 6 saptamâni. La Nereju, patlagina si fereguta se pisau si se punea în tuica, care se lua contra durerilor de stomac. În Muscel, radacina de patlagina, radacina de osul iepurelui si menta se plamadeau în rachiu, din care se bea dimineata pe nemâncate, contra “boalei de rânza”. La Iasi se vindea pe piata contra bolilor de ficat si splina.
Compozitie chimica: de la toate aceste specii se întrebuinteaza frunzele (Folium Plantaginis) aucumbina sau aucubozida cu structura furanica, mucilagii formate în mare parte din xiloza, acid poliuronic, pentozane, etc. Tanin, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, vitaminele: A, C, K, substante antibiotice, substante minerale. În seminte se gasesc mucilagii si un trizaharid (planteoza).
Actiune farmaceutica: emolient, hemostatic, usor astringent. Proprietatile emoliente se datoresc mucilagiilor iar cele hemostatice vitaminei K. Este si un bun antibiotic. Este de asemenea antipruginos, expectorant, antidiareic, cicatrizant datorita alantoidei, depurativ. Este bactericida datorita aucubozidei.
Intra în compozitia ceaiului antibronsitic nr 2.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, adenoida, afectiuni vasculare, afte, amigdalita cronica, arteroscleroza, astm, blefarite, bronsita cronica, catar digestiv si urinar, conjunctivita, constipatie, diaree, eczeme, faringite, furuncule, gastrita hiperacida, hemoragii, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, infectii bucale, inflamatii, întepaturi de insecte, iritatii cutanate, laringite, leziuni eczematiforme, leziuni sângerânde, leziuni ulcerate, mâncarimi de piele, muscaturi de serpi, rani purulente, reumatism, stomatite, traheite, tuse, ulcer stomacal, ulcere si ulceratii, umflaturi, zona zoster.
Preparare:
Intern-
-Infuzie din 1-2 lingurite de planta care se va pune în 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3-4 cani pe zi.
-O lingurita de frunze uscate si maruntite se vor macina cu râsnita de cafea dupa care se ia în gura câte o lingurita, se tine 10 minute în gura dupa care se înghite. Este foarte eficient în hemoragii mai ales dar si în celelalte afectiuni de mai sus, inclusiv la afectiunile gastrice când se indica sa se ia de câte ori se simte un disconfort abdominal.
-Peste 50 g de frunze se va pune 500 ml apa clocotita. Se va lasa acoperit timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se mai poate adauga în cazul în care nu exista diabet miere poliflora, câta cantitate de lichid exista. Se va lua câte o lingurita la tuse sau alte afectiuni din cele de mai sus.
-Peste 50 g de praf de planta se poate pune 250 ml alcool alimentar de 70 . Se va tine apoi închis timp de 15 zile agitând des recipientul, dupa care se strecoara. Se va putea lua la afec?iunile de mai sus câte 10 picaturi sau chiar o lingurita în dilutie cu apa.
Extern:
-In afara de cele care le-am mentionat si care se pot folosi si extern se va pune praf de planta uscata pe afectiuni sau se pot face diferite creme cu putina ceara de albine si ulei în care se va pune praf de planta.