Plante medicinale

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

NARCISA ALBA.

Denumiri populare: caprine, cocorita, cuprine, flori de primavara, fulie, galuste, ghiocei albi, ghiocei de munte, ghiocei de gradina, ruscuta plina si goala, chirsenis, zarnaiadele.
În traditia populara: în sudul Transilvaniei, ceaiul se folosea la durerile de piept, în aprinderile de plamâni, pentru suspin si bataie de inima.
Bulbii aceste plante sunt mortali în doze de peste 10g. pe zi.
Compozitie chimica: alcaloizi narcisina si glicozide ale izometonului. Bulbii contin alcaloizii licorenina, gelantina, licorina, narcisidina sunt foarte toxici. Simptomele intoxicatiei sunt: hipertensiune accentuata, somnolenta, miscari convulsive, degenerarea functionala a ficatului.
Actiune farmaceutica: florile au proprietati linistitoare, calmante, emoliente, dezinfectante, antiseptic pulmonar.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: anxietate, astm, diaree, nevroza cardiaca, stari de agitatie sau nervozitate, tahicardie, tuse.
Preparare:
-2 lingurite de petale de narcisa se vor pune în 250 ml apa clocotita. Se vor acoperii pentru 10 minute dupa care se poate consuma câte 2 cani pe zi. Este mult mai util ca aceasta planta sa se combine la preparare cu alte plante si atunci efectul tratamentului este mai puternic.
-Sirop- într-un borcan se vor pune un strat de petale de narcisa care se vor acoperii cu miere, apoi înca un strat de petale si alt strat de miere. Se va face tot asa pâna la umplerea borcanului. Se va lasa apoi 2 luni la rece timp în care nu se umbla la borcan. Dupa acest interval de timp se poate strecura si se poate apoi consuma ca orice sirop în dilutie cu apa.